Se tot laudă Ministerul Finanțelor cu „performanța" colectării din primul trimestru al anului 2026. Și, ca să fiu corect de la început: cifrele sunt reale și sunt mai bune decât în anii trecuți. Întrebarea pe care o pun aici nu e „dacă", ci „din ce motive" — pentru că răspunsul schimbă complet felul în care ar trebui să le privim. O precizare de perspectivă, înainte de toate: suntem circa 5,6 milioane de salariați în România, dintre care aproape unul din patru lucrează la stat (1,28 milioane de posturi ocupate în instituțiile publice — Ministerul Finanțelor, ianuarie 2026). Eu scriu de pe partea cealaltă a mesei: a contribuabilului care plătește, nu a celui care raportează. Nu venerez lanțurile doar pentru că strălucesc în comunicatele oficiale. 📊 Cifrele — așa cum sunt (execuția bugetară Q1, 2022–2026) 2022: Venituri 104,06 mld lei | Creștere +21,3% | Deficit Q1: 1,57% din PIB 2023: Venituri 114,17 mld lei | Creștere +9,7% | Deficit Q1: 1,42% din PIB 2024: Venituri 132,16 mld lei | Creștere +15,8% | Deficit Q1: 2,04% din PIB 2025: Venituri 141,32 mld lei | Creștere +6,9% | Deficit Q1: 2,28% din PIB 2026: Venituri 158,76 mld lei | Creștere +12,3% | Deficit Q1: 1,03% din PIB Notă: creșterile sunt nominale; procentele de deficit sunt cele din rapoartele oficiale de execuție — ponderile în PIB pot diferi ușor între raportări, pe măsură ce PIB-ul este revizuit. Plus 52,6% în cinci ani. Sună a performanță. Dar când statul îți spune că a colectat cu 52% mai mult, nu-ți spune că a făcut vreo reformă. Îți spune, de fapt, cât de mult ți-a mai băgat mâna în buzunar. 🏛️ „Ti Kalos!" — strigătul care ne-a rămas în sânge Legenda spune că „ticălos" vine de la grecescul „Ti Kalos!" — „Ce frumos!". Așa strigau negustorii fanarioți când își lăudau marfa proastă, iar românii, care vedeau ce primesc de fapt pentru banii lor, i-au numit pe acești lăudători de profesie... ticăloși. Etimologia e folclor, nu dicționar — dar reflexul a rămas sănătos: când cineva care trăiește din banii tăi îți spune cât de frumoase sunt cifrele, verifici de două ori. Am verificat. 💸 Realitatea din spatele „succesului" 1. Lanțurile sunt mai grele, nu mai strălucitoare. Creșterea veniturilor nu vine din eficiență, ci din taxe majorate și inflație. TVA-ul de 21%, cota unică de 11% pe alimente și medicamente, eliminarea facilităților pentru cei care chiar produc (IT, construcții, agricultură) și prețurile record de la raft sunt „motoarele" din spatele acestor miliarde. Când plătim mai mult la casă, statul „colectează mai bine" fără să miște un deget. Asta e aritmetică, nu performanță administrativă. Iar dacă vă întrebați cât din creștere e merit propriu al aparatului fiscal: veniturile din economia internă au urcat cu doar +10,2% în Q1 2026 — restul saltului vine din fondurile europene, unde absorbția PNRR a crescut cu +149% față de Q1 2025. Banii europeni sunt o veste excelentă, dar sunt rodul proiectelor, nu al biciului fiscal. 2. Deficitul „mic" e o iluzie optică — parțial. Scăderea de la 43,66 mld lei (Q1 2025) la 21,09 mld lei (Q1 2026) e reală și merită consemnată. Dar să nu uităm contextul: am început anul fără buget votat, cu plăți amânate și primăriile ținute la 1/12 din bugetul anului trecut. E ușor să pari econom când nu plătești facturile. O parte din „disciplină" e amânare, nu reformă — și se va vedea în trimestrele următoare dacă ține. 3. Plătim acum gaura de ieri. Anul 2024 s-a închis cu un deficit record de 8,65% din PIB, iar 2025 cu 7,65%. Taxele majorate de azi sunt factura risipei de atunci. Iar factura o achită cei 1,28 milioane... ba nu — o achită mai ales ceilalți: firmele și salariații din privat, cei care trag la plug în timp ce alții numără brazdele de la umbră. 💬 Concluzia mea de contribuabil Cifrele din 2026 sunt vizibil mai bune — ar fi incorect să spun altceva. Dar la fel de greșit ar fi să strig „Ti Kalos!" la o creștere obținută în bună parte din buzunarul nostru, prin cote mai mari, nu prin digitalizare reală și combaterea evaziunii. Adevărata performanță nu se măsoară în cât de mult reușești să storci de la contribuabil, ci în cât de puțin ai nevoie să-i iei pentru ca țara să funcționeze. Și poate aici e cheia întregii discuții: cei care creează valoare sunt atât de ocupați să creeze valoare, încât lasă altora timpul necesar pentru a defini regulile jocului. De aceea regulile arată cum arată. Și tot de aceea merită, măcar din când în când, să ne facem timp să le discutăm — altfel le vor scrie mereu doar cei care au timp. Voi ce credeți? 1. Simțiți în buzunar diferența dintre „colectare mai bună" și „taxe mai mari"? 2. Serviciile publice primite au crescut și ele cu 52%, ca veniturile statului? 3. Ține „disciplina" din Q1 tot anul — sau strigăm „Ti Kalos!" prea devreme? 4. Și întrebarea de fond: cum ne facem timp — noi, cei care producem — să participăm la definirea regulilor, nu doar la plata lor? Hai să discutăm în comentarii. Sunt curios cum se vede „consolidarea" din firmele și din salariile voastre. 👇 Sursa datelor: Ministerul Finanțelor — Rapoartele de execuție bugetară Q1 2022–2026; numărul posturilor ocupate în sectorul public: MF, ianuarie 2026; numărul total de salariați: INS. Creșterile procentuale sunt nominale.